O mică lecţie de istorie…
Halloween-ul este o sărbătoare celebrată în fiecare an la
data de 31 octombrie. Tradiția își are originea în vechiul festival celtic al
Samhainului, atunci când oamenii aprindeau focuri de tabară și purtau costume
pentru a îndepărta fantomele. Un aspect important este faptul că se consideră o
sărbătoare creştină pentru că în secolul al VIII-lea, Papa Grigorie al III-lea
a proclamat data de 1 noiembrie, ca fiind data la care vor onora toți sfinții.
Curând, Ziua tuturor sfinților a încorporat unele dintre tradițiile lui
Samhain. La începuturi era cunoscută sub numele de All Hallows Eve, iar mai
târziu sub denumirea de Halloween. De-a lungul timpului, Halloween-ul a evoluat
într-o zi de activități precum cele de trick-or-treating (de genul ne daţi ori
nu ne daţi mioritic), cioplit felinare de tip (jack-o-lantern) adică dovlecei
scobiţi la interior cu lumânare în mijloc, adunări festive, costume și dulciuri.
Originile
Halloween-ului datează de la vechiul festival celtic al Samhainului. Celții,
care au trăit acum 2.000 de ani, în mare parte în zona în care este acum
Irlanda, Regatul Unit și nordul Franței, și-au sărbătorit noul an la data de 1
noiembrie.
Această
zi a marcat sfârșitul verii și recolta și începutul iernii şi al vremii răcoroase
și întunecate, o perioadă a anului care a fost adesea asociată cu moartea
umană.
Celții
considerau că în noaptea de dinaintea începerii noului an, granița dintre cele
doua lumi, lumea celor vii și a celor morți a devenit neclară. În noaptea de 31
octombrie sărbătoreau Samhain, când se credea că fantomele morților s-au întors
pe pământ.
Pe
lângă faptul că venirea acestora ar fi provocat necazuri și ar fi dăunat
recoltelor, celții au crezut că prezența spiritelor care proveneau din altă
lume, puteau înlesni predicţiile despre viitor pe care le făceau druizii sau preoții
celtici. Pentru un popor dependent în întregime de lumea naturală volatilă,
aceste profeții au reprezentat o sursă importantă de confort în timpul iernii
lungi și întunecate.
Pentru
a comemora evenimentul, druizii au construit focuri sacre uriașe, unde oamenii
se adunau pentru a arde culturi de cereale și animale ca sacrificii pentru
zeitățile celtice. În timpul celebrării, celții purtau costume, formate în mod
obișnuit din capete de animale și piei și îşi spuneau unii altora ce averi deţineau.
Când sărbătoarea se încheia, îsi reaprindeau focurile pe vatră, din focul
sacru pe care l-au stins în acea seară, pentru a le oferi protecţie în timpul
iernii care urma să vină.
În
anul 43 A.D., Imperiul Roman cucerise majoritatea teritoriului celtic. Pe
parcursul celor 400 de ani în care au guvernat țările celtice, două festivaluri
de origine romană au fost combinate cu sărbătoarea tradițională celtică a
Samhainului.
Prima a fost Feralia, o zi de la sfârșitul lunii octombrie, atunci când
romanii au comemorat în mod tradițional trecerea morților.
A
doua a fost o zi pentru a o onora pe Pomona, zeița romană a fructelor și a copacilor.
Simbolul Pomonei este mărul, iar încorporarea acestei sărbători în Samhain
explică probabil tradiția culesului de mere dintr-un butoi cu apă, cu dinţii şi
cu mâinile legate la spate pentru evitarea trişatului, care se practică în prezent,
de Halloween.
P.S. Am considerat necesar să scot în evidenţa provenienţa
creştină a acestei sărbători pentru a contracara ideile unora cum că această sărbătoare
se dedică dracilor, sataniştilor şi tot ce e mai rau pe lume. Am intrat în
polemici pe grupuri pe retele de socializare pentru că unii nu doresc să-şi
deschidă mintea şi văd numai înainte precum calul, ca să nu zic: <<cacalu’>>.
Ȋnţeleg că nu vor să o sărbătorească, problema lor să fie, dar nu înţeleg de ce
distorsionează adevărul sau de ce nu se informează suficient, dezinformându-i şi
pe alţii mai săraci cu duhul decât ei.
Comentarii
Trimiteți un comentariu